Ce trebuie sa stii cand primesti un avocat din oficiu

Ce trebuie sa stii cand primesti un avocat din oficiu

Surse externe recunosc faptul ca daca ai de ales, e recomandat sa angajezi un avocat care sa fie motivat financiar pentru ca sa se ocupe indeaproape de cazul tau. Cu toate acestea, e bine sa nu ne ghidam dupa pareri preconcepute, deoarece sunt si avocati renumiti, care percep onorarii exorbitante si care pot sa livreze chiar mai putin decat un stagiar la inceput de cariera.

In ultima perioada, onorariul foarte mic primit de la stat de avocatii din oficiu a starnit in randul acestora revolte, care s-au lasat cu proteste in fata Curții de Apel București. La nivel national, sumele agreate pentru plata onorariului unui avocat din oficiu sunt prea mici in comparatie cu volumul de munca necesar pentru lucratul dosarelor : de la studiu pana la solutionare. Timpul alocat este cu atat mai mare cu cat este vorba despre un caz penal. Aici prezenta unui avocat este obligatorie, si cei cu venituri scazute nu isi permit sa angajeze unul, de aceea il accepta pe cel alocat din oficiu.

Aceste sume au fost agreate in cadrul protocolului din 2015, dintre Uniunea Națională a Barourilor din România și ministrul justiției (Robert Cazanciuc). Un extras din acest protocol mentioneaza suma standard de 260 lei, care reprezinta tariful clasic pentru reprezentarea unui inculpat în cursul urmăririi penale și în cadrul procedurii din camera preliminară. Tot 260 lei este tarifata si fiecare fază procesuală din timpul judecății. Acest tarif nu tine cont de perioada de desfasurare a umăririi penale sau de numarul termenelor de judecată necesare. Acelasi tarif se aplica si pentru căile extraordinare de atac. Exceptie face procedura comisiei rogatorii unde onorariul este injumatatit, deci 130 lei.

Aceste tarife sunt evident inferioare tarifelor percepute de marile case de avocatura, pentru aceleasi servicii. Insa, cei aflati in pozitia de a apela la un avocat din oficiu, se bucura de gratuitatea serviciului, fara sa aiba vizibilitate asupra neajunsurilor din sistem. In mod normal, Ministerul Justitie livreaza banii, din bugetul de stat si nu se preocupa de calitatea serviciului prestat de intreg lantul participantilor. O comparatie ar fi situatia din Franta, unde onorariul unui avocat din oficiu ajunge si 500 euro per temen de judecata, insa exista si o evaluare a serviciului prestat, efectuata de catre barourile de avocati.

Tarifele modice explica protestul avocatilor si cerinta acestora de marire a protocoalelor. Majoritatea avocatilor prefera sa lucreze la o casa de avocatura mare si nu se complica pentru 100 lei, tariful reprezentarii într-un caz de divorț sau 230 lei cat costa asistența judiciară în acordul de recunoaștere a vinovăției. Dar marile case de avocatura nu au loc pentru toti care aleg sa profeseze in meseria de avocat pentru ca exista evident si o selectie in spate. Asadar, multi sunt nevoti sa se incrie la Registrul de asistență judiciară al Baroului. Ultimile date arata ca aproximativ 10% s-au inscris la Registrul de asistență judiciară al Baroului București, deci 900 de avocati din totalul de 9000.

Adesea avocatii incrisi la Registrul de asistenta juridica sunt incepatorii, stagiarii, deoarece au nevoie sa acumuleze experienta dar si venit. Stagiarii pot in prima instanta sa fie de folos Politiei si judecatoriei. De retinut insa ca, abia dupa 6 ani de experienta de lucru in cadrul registrului de asistenta judiciara, un avocat are acces la Tribunalul Curtii de Apel sau Inalta Curte.

 Cei mai buni avocati si casele de avocatura cunoscute, de regula nu sunt inscrisi în Registrul de asistență judiciară deoarece este un proces cronofag si deloc motivant. O faimoasa avocata interogata pe acest subiect a declarat sub anonimat faptul ca „nu are timp de voluntariat” si de aceea nu s-a inscris. Totusi, exista si voluntariatul asumat, practicat chiar si de avocati renumiti, la indemnul barourilor. Acesta se numeste „pro bono”, dar este rar practicat, deoarece avocatura este o profesie liberala si nu sunt multi cei care aleg sa lucreze pe gratis. Apoi, nici Fiscul nu este de ajutor, punand acest voluntariat sub semnul acuzatiei de „evaziune fiscala”. In orice caz, avocatii platesc 21% taxe, din care 11% la Uniunea Barourilor si 10% la stat.

Din cei 900 inscrisi la Registrul de asistenta juridica, nu toti sunt tineri incepatori, aflati la inceput de cariera. Sunt si avocati cu experinta, dar fara clientela, precum si fosti politisti convertiti in avocati, cu totii in cautarea unui venit suplimentar. Acesta este si mediul de lansare a avocatilor buni, desi lipsiti de experienta, deoarece marile case de avocati recruteaza din randul acestora pe cei care sunt seriosi si isi fac treaba foarte bine. La polul opus, sunt si avocatii neimplicati, care fac doar act de prezenta cand sunt alocati ca avocati din oficiu si trateaza totul ca pe o formalitate : „delegatie semnata, treaba realizata”.

Onorariile infime incasate de avocatii de oficiu si neactualizate inca din 2015 nu sunt singurele motive de revolta ale celor inscrisi la Registrul de asistență judiciară. Acestia acuza si intarzierea platii acestor onorarii, intarzieri care depasesc cateodata si cateva luni de zile. Conform ziare.com, prodecanul Baroului Bucuresti, Mihnea Stoica, mentioneaza faptul ca s-au actualizat salariile magistratilor, dar nu si onorariile pentru asistența din oficiu. Tot acesta critica atitudinea ministrului Tudorel Toader, care ramane inchis la acest subiect, in ciuda incercarii abordarii sale „de 47 de ori”. Mai exista insa o sansa de abordare a acestui subiect cu ocazia intrevederii dintre membrii Comisiei juridice  si cei ai Comisiei pentru Cercetarea abuzurilor din Senat, deoarece vor participa și reprezentanți ai Uniunii Barourilor, Ministerului Finanțelor, Ministerului Justiției, Parchetului General, CSM și președintii comisiilor de buget.

In ciuda neactualizarilor din sistem, la nivel oficial se recunoaste importanta si se incurajeaza existenta „institutiei avocatului din oficiu”. Aceasta institutie este utila in consolidarea unei lumi civilizate, bazate pe conservarea dreptului la aparare, unul din drepturile fundamentale ale omului.